Abilitatile de comunicare

 

	This Project has been funded with support from the European Commission.  This communication reflects the views only of the author, and the Commission can not be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

 

Unitatea Didactica 2	Tema	Timpul
Abilitati de comunicare	Citirea si intelegerea informatiilor prezentate intr-o varietate de forme;	3 ore
	Propria exprimare astfel incat ceilalti sa fie atenti si sa inteleaga;
	Ascultarea si punerea de intrebari pentru a intelege si aprecia punctele de vedere ale alora;

 

Abilitatile de a citi sunt foarte importante din mai multe motive: reprezinta o unealta puternica a comunicarii cu alti oamnei; o sursa de informatie si placere.
Citirea cu succes a cuvintelor apare atunci cand exista o potrivire intre sirul literei de inceput si reprezentarea unui cuvant. Cititorul poate intalni probleme in procesarea sirurilor de litere sau in selectarea intelesului cerut al unui cuvant.
Cand cineva citeste ceva, obiectivul nu este sa se uite la fiecare cuvant si imagine pe cat de repede posibil. Mai degraba, este acela de a identifica si intelege informatiile si ideile utile cat se poate de eficient. Atunci cand este vorba de citit, subconstientul dumneavoastra este radrul care va ajuta sa parcurgeti texte si sa va concentrati pe ceea ce este interesant si important pentru dumneavoastra.

 

Iata o imagine de ansamblu a patru tipuri de abilitati de citit utilizate in fiecare limba:

• Rasfoitul – utilizat pentru a intelege „esenta” sau ideea principala. Aruncati-va privirea peste text, observand informatiile importante. Nu este esential sa intelegeti fiecare cuvant atunci cand rasfoiti. Exemple – ziarul (aruncati repede o privire pentru a afla noutatile generale ale zilei); revistele (aruncati o privire rapida pentru a descoperi care articole v-ar placea sa le cititi in detaliu). Rasfoitul este tehnica pe care o folositi cand cautati un nume in agenda telefonica: va deplasati repede privirea peste pagina pentru a gasi anumite cuvinte sau fraze care sunt relevante sarcinii pe care o executati.

• Scanarea – este folosita pentru a gasi o anumita informatie. Va aruncati privirea peste un text cautand acea informatie de care aveti nevoie. Daca vedeti cuvinte sau fraze pe care nu le intelegeti, nu va ingrijorati atunci cand scanati. Exemple – sectiunea din ziar „Ce este la televizor”, orarul unui tren/avion.

• Lectura extensiva – utilizata pentru placere si pentru intelegerea generala. Lectura extensiva este utilizata pentru a obtine o intelegere generala a unui subiect si include lectura pentru placere a unor texte mai lungi, dar si a unor manuale sau materiale de pregatire. Utilizati abilitatile lecturii extensiva pentru a va imbunatati cunostintele generale referitoare la un subiect concret. Exemple de lectura extensivz: un roman pe care il cititi inainte sa dormiti; articole din reviste care va intereseaza; manuale scolare.

• Lectura intensiva – lectura precisa pentru a intelege in detaliu. Lectura intensiva este folosita pentru texte mai mici, pentru a extrage anumite informatii. Include lectura atenta, precisa, pentru obtinerea detaliului. Folositi abilitatile lecturii intensive pentru a intelege detaliile a unei situatii particulare. In acest caz, este important sa intelegeti fiecare cuvant, numar sau fapt. Exemple – citirea unui contract al unui loc de munca sau a altor documente importante.

Cand cautati cunostintele prin citirea unor manuale sau a altor materiale de pregatire, trebuie sa va asigurati ca sunteti implicat activ in procesul de citit. Este o pierdere de timp sa cititi pasiv doar, in felul in care ati citit o poveste de groaza in vacanta. Trebuie sa invatati foarte mult in urma lecturii. Deci antrenati-va minte pentru a invata.
Pentru lectura activa, intai strangeti informatiile, trebuie sa va concentrati asupra acestora si sa va fixati teluri:

• Cititi titlul ca sa va ajute sa va pregatiti pentru subiect
• Cititi introducerea sau sumarul pentru a vedea ce considera autorul a fi punctele cheie
• Remarcati rubricile ingrosate pentru a vedea care este structura
• Remarcati orice fel de harti, grafice sau diagrame. Se afla acolo cu un scop

Remarcati explicatiile, scrisul cursiv sau ingrosat, intrebarile de la finalul capitolului. Se afla toate acolo pentru a va ajuta sa intelegeti si sa va amintiti.

Iata patru sfaturi din viata de zi cu zi pentru a va face lectura cu adevarat activa:

1. Sublinierea si evidentierea

Alegeti ceea ce credeti ca reprezinta cele mai importante parti din ceea ce cititi. Faceti acest lucru pe propria dumneavoastra copie a textului sau pe xeroxuri, nu pe cartile imprumutate. Daca aveti memorie vizuala, veti gasi util sa folositi diverse culori pentru a evidentia diversele aspecte din ceea ce cititi.

2. Notati cuvintele cheie.

Marcati principalele rubrici pe masura ce cititi. Folositi unul sau doua cuvinte cheie pentru fiecare punct. Cand nu doriti sa marcati textul, pastrati un fisier de insemnari pe care le faceti in timp ce cititi.

3. Insemnarile sub forma de intrebari

Inainte de a incepe sa cititi ceva, cum ar fi un articol, un capitol sau o carte in intregime, pregatiti-va pentru lectura notandu-va cateva intrebari la care doriti ca materialul sa raspunda. In timp ce cititi, notati intrebarile pe care le ridica autorul.
Ajutati-va mintea sa se angreneze si concentreze. Mintea dumneavostra est angrenata in citit atunci cand cauta in mod activ raspunsuri la intrebari.
Cititi in gand prima sectiune cu intrebarile dumneavoastra. Cautati raspunsurile, si alcatuiti alte intrebari daca este necesar. Dupa fiecare sectiune, opriti-va si ganditi-va la intrebarile anterioare. Vedeti daca puteti raspunde la ele din memorie. Daca nu, aruncati o privire inapoi asupra textului. Faceti acest lucru cat de des simtiti nevoia. Odata sfarsit intregul capitol, reveniti la toate intrebarile de la toate rubricile. Vedeti daca inca mai puteti raspunde la ele. Daca nu, recititi si reimprospatati-va memoria.

4. Rezumati si cercetati

Faceti o pauza dupa ce ati citit o sectiune din text. Apoi:

• scrieti cu propriile dumneavoastra cuvinte ceea ce ati citit;
• frunzariti textul, verificati cat de precis este rezumatul dumneavoastra si completati posibilele lacune.

Citirea unor grupuri de cuvinte la fiecare privire
Se dovedeste ca ochii nostri nu pot pricepe informatiile decat atunci cand sunt opriti. Ceea ce este perceput ca miscare continua este de fapt miscare-pauza-citit-miscare-pauza-citit, etc. Puteti face cu usurinta o verificare, stand fata in fata cu un partener, tinand o carte si privindu-le ochii in timp ce citesc. Cheia este sa diminuati numarul de opriri, marind numarul de cuvinte pe care le vedeti la fiecare oprire, asa cum demonstreaza imaginea urmatoare.

Trei modele de miscari ale ochilor

 

Persoana care foloseste primul model al miscarii ochiului se uita de fapt la fiecare cuvant, rand pe rand. Persoana care utilizeaza cel de-al doilea se uita totusi la fiecare cuvant, dar in grupuri. Persoana care foloseste cel de-al treilea model de miscare al ochiului „observa” doar cateva cuvinte cheie si face acest lucru citind si pe orizontala si pe verticala in acelasi timp.
.
„Dar primul cititor o sa inteleaga materialul mult mai bine decat al treilea!” ati putea gandi dumneavoastra. Este posibil, acesta este raspunsul meu. Daca cel de-al treilea cititor foloseste toate cele trei modele de miscare a ochiului, utilizand in mod foarte selectiv modelele mai incete, atunci are o sansa mai mare de a intelege materialul de mare relevanta pentru el.
Cititorul destept este cel ce utilizeaza cea de-a treia tehnica pentru a scana intregul text (privire de ansamblu) sau capitol (previzualizare), dupa care revine si foloseste o combinatie dintre primele doua tehnici pentru a explora in continuare sectiunile de mare relevanta. Pentru a ajunge atat la cel de-al doilea, cat si la cel de-al treilea nivel, se cere o strategie a memoriei vizuale. Trebuie sa invatati sa „aveti incredere in propriii ochi”. Acest lucru implica o schimbare a procesului dumneavoastra de lectura in gand de la „vad-spun-inteleg” la numai „vad-inteleg”.

Un mod de a stopa rostirea de cuvinte in capul dumneavoastra in timp ce cititi este sa va mariti ritmul in care ochii dumneavoastra se misca pe pagina pana in punctul in care este imposibil sa mai spuneti cuvinte. Acest lucru inseamna sa va schimbati strategia de a citi pana la punctul in care remarcati, la fiecare pauza cand va odihniti ochii, ca ati pierdut din vedere cuvinte. Cateodata, aceste omiteri implica procesul de extragere a cuvintelor sin mai multe randuri. Cand am facut recent acest lucru, am remarcat ca inca intelegeam ceea ce citeam, dar intr-un mod diferit. M-am surprins gandind: „Dar acum nu citesc cu adevarat”. Cu alte cuvinte, o parte din mintea mea inca mai credea ca definitia cititului era sa ma uit la fiecare cuvant si sa il rostesc in minte.  

 

 

 

 

Felul in care vorbim are un impact imens asupra relatiilor noastre cu alte persoane.

Exprimati-va punctul de vedere cat succint posibil. Este descurajator sa ascultam un interlocutor vorbaret, dezorganizat. Explicatiile lungi sunt confuze pentru ascultator si ceea ce vreti de fapt sa spuneti isi pierde din concretete, relevanta si impact.

 

Improving speaking skills is your opportunity to help the listener understand YOUR point of view.

Sa va ameliorati abilitatile de a vorbi este oportunitatea dumneavoastra de a-l ajuta pe ascultator sa VA inteleaga punctul de vedere.
Daca doriti ca celelalte persoane care va asculta sa inteleaga ceea ce doriti sa le spuneti, discursul dumneavoastra ar trebui sa fie:

1. scurt si organizat

2. fara jargoane
3. daca este posibil, fara cuvinte critice, de blamare, care sa judece sau sa acuze pe cineva, fapt ce ar putea crea impotrivire sin partea ascultatorului.

 

Nu uitati!

Rolul limbajului trupului i comunicare este foarte ridicat. Ceea ce aratam prin postura, gesturile, expresia fetei noastre, si altele, contribuie in proportie de 55% la ceea ce inteleg ceilalti. De fapt, prin limnajul corpului nostru, comunicam neincetat, fie ca vrem sau nu!

Fata reprezinta, poate, cea mai importanta parte care reda informatiile de natura emotionala. O fata se poate lumina cu entuziasm, energie, si aprobare, poate exprima confizie sau plictiseala, si sa se incrunte de neplacere. Ochii sunt in special expresivi in a reda bucuria, tristetea, furia sau confuzia.

  

Posturile corpului nostru pot crea un sentiment de deschidere cald sau de respingere rece. De exemplu, cand cineva sta tacut cu mainile indoite usor in oala, se creeaza un sentiment de anticipare si interes. O postura cu bratele incrucisate pe piept infatiseaza un sentiment de inflexibilitate. Actiunea de a-si strange maerialele si de a incerca sa se ajunga la geanta semnaleaza o dorinta de a incheia conversatia.

  

 

Nu uitati!

Modul in care spunem ceva si nu ceea ce spunem prin tonul, intensitatea si cadenta vocilor noastre contribuie cu aproximativ 38% la ceea ce comunicam cuiva.

 

O propozitie poate avea diverse intelesuri, depinzand de accentul pe care il punem pe cuvinte, si de tonul vocii. De exemplu, afirmatia „Nu am spus ca esti prost” are sase intelesuri  diferite, depinzand de care cuvant este accentu

Nu uitati!

Cand suntem nervosi sau entuziasmati, discursul nostru tinde sa devina mai rapid si de intensitate mai mare. Cand suntem plictisiti sau posomorati, discursul nostru tinde sa se incetineasca si sa devina monoton. Cand ne aflam in defensiva, discursul nostru este deseori sacadat.

Cand mesajele noastre sunt inconsecvente, ascultatorul poate deveni confuz. Inconsecventa poate crea de asemenea o lipsa de incredere si sa submineze sansa de a construi o relatie buna de lucru.
Cand limbajul trupului nu corespunde cuvintelor, limbajul trupului tinde sa nu fie crezut. Examinati exemplul in care cineva care cu falcile inclestate, cu ochii incruntati si cu tonul vocii foarte ridicat, va spune ca nu este nervos. Ce este mai probabil sa credeti? Ceea ve vedeti sau ceea ce auziti?

Cheia in ceea ce priveste primirea mesajelor in mod eficient este procesul de ascultare. 
A asculta reprezinta o combinatie intre a auzi ce spune altcineva si implicare psihologica alaturi de persoana care vorbeste. A asculta cere mai mult decat a auzi cuvinte. Cere o dorinta de a intlege o alta fiinta umana, o atitudine de respect si acceptare, si bunavointa de a intra in mintea cuiva pentru a incerca si vedea lucrurile din punctul de vedere al celuilalt.
A asculta cere un nivel ridicat de concentrare si energie. Cere sa lasam deoparte propriile noastre ganduri si preocupari, sa ne punem in locul celuilalt si sa incercam sa vedem lumea prin ochii acelei persoane.
Adevarata ascultare cere ca noi sa incetam procesul de judecare, evaluare si aprobare, intr-o incercare de a intelege ceea ce ceilalti oameni vor sa spuna. A asculta pentru a intelege reprezinta, intr-adevar, o sarcina dificila!

Deseori, oamenii se tem ca daca asculta cu atentie si rabdare o persoana care spune un lucru pe care ei il dezabroba, o sa trimita din neatentie un mesaj de aprobare.

 

Nu uitati!

Ca a asculta:: Cere concentrare si energie Implica o conectare cu interlocutorul, de natura psihologica Include o dorinta si bunavointa de a incerca si vedea lucrurile din perspectiva celuilalt Cere din partea noastra incetarea procesuslui de judecare si evaluare

A invata sa fiti un bun ascultator este o sarcina dificila pentru multe persoane. Oricum, abilitatile specifice ale comportamentului de ascultare eficienta pot fi invatate.
Abilitati cheie de ascultare:

1. Oferire a intregii atentii fizice interlocutorului;

… aceasta implica o miscare adecvata a corpului, contact vizual, si „postura de implicare”. Prin limbajul trupului dumneavostra, ii comunicati vorbitorului „Ceea ce spui este foarte important. Sunt in totalitate prezent si am intentia de a te intelege.”
Cream o postura de implicare prin:

• Aplecandu-ne usor inspre interlocutor;
• Privind direct cealalta persoana;
• Pastrand o postura deschisa cu bratele si picioarele neincrucisate;
• Pastrand o distanta adecvata intre noi si vorbitor;
• Miscandu-ne trupurile ca raspuns pentru interlocutor, de exemplu, prin miscarea adecvata de a da din cap aprobator, prin expresii faciale.

  

 

Pentru a intelege adevaratul inteles a ceea ce ceilalti oameni va transmit, trebuie sa fiti capabili sa dobanditi intelegerea in ceea ce priveste atat emotia cat si continutul mesajului.

Cand oamenii sunt stersati, au tendinta de a crea bariere in comunicare.

• Atacand ( interogand, criticand, invinovatind, bajjocorind)
• Facand morala, tinand predici, sfatuind, clasificand
• Aratand puterea (ordonand, amenintand, comandand, conducand)
• Tipand, poreclind, refuzand sa comunice
• Barierele in comunicarea prin limbajul trupului sunt:
• Clipirea sau actiunea de a da ochii peste cap
• Miscari rapide sau incete
• Brate incrucisate, picioare incrucisate
• Gesturi facute cu exasperare
• Holbatul la oameni si evitarea contactului vizual
• Zbucium excesiv cu materiale

  

Toate aceste exemple de bariere zadarnicesc comunicarea, intelegerea reciproca, respectul, rezolvarea problemelor si identificarea solutiilor care corespund nevoilor fiecaruia. Acestea pun o tensiune serioasa asupra relatiilor.

Nu uitati! 

Comunicarea eficienta are doua directii. Implica vorbitorul activ si ascultatorul.

 

1. Trei barbati au fost opriti de catre politie pentru ca au incercat sa ia un tren fara a avea bilete.

Adevarat
Fals
Nu se mentioneaza in text

2. Barierele sunt utilizate cel mai adesea pentru a preveni crimele din statia East Putney

Adevarat
Fals

3. O doamna in varsta a fost atacata si ranita langa o statie de tren din Londra.

Adevarat
Fals
Nu se mentioneaza in text

4. Personalul cailor ferate nu le-a permis urmaritorilor sa faca un apel de urgenta.

Adevarat
Fals
Nu se mentioneaza in text

5. Terry Tailor a marturisit ca mai jefuise pe cineva inainte.

Adevarat
Fals
Nu se mentioneaza in text

 

 

1. Care dintre urmatoarele evenimente a avut loc prima data?

1. a fost inventat baschetul
2. a fost inventata competitia Cupei Mondiale
3. au inceput jocurile organizate de fotbal

2. Pelé este un faimos

1. jucator de fotbal
2. antrenor de baseball
3. jucator de baschet

3. Cititi aceasta propozitie din povestire. Cu jocul sau rapid de glezne, viteza orbitoare, si deosebita abilitate de a marca goluri, Pelé a jucat timp de multi ani in Brazilia si apoi in New York.
   Ce inseamna „orbitoare”?

1. uimitoare
2. amuzanta
3. scanteietoare

 

 

_ Incerc sa ascult cu atentie chiar si atunci cand nu ma intereseaza subiectul.
_ Sunt deschis la punctele de vedere ce difera de ale mele.
_ Stabilesc contact vizual cu interlocutorul atunci cand ascult.
_ Incerc sa evit sa fiu defensiv cand cel care vorbeste emite emotii negative.
_ Incerc sa recunosc emotia din spatele cuvintelor celui care vorbeste.
_ Anticip felul in care celalalt va reactiona cand vorbesc.
_ Imi notez atunci cand este necesar, pentru a-mi aminti ce am auzit.
_ Ascult fara a judeca sau critica.
_ Raman concentrat chiar si atunci cand aud lucruri pe care le dezaprob sau de care nu vreau sa aud.
_ Nu permit momente de neatentie cand sunt concentrat asupra procesului de ascultare.
_ Nu evit situatiile dificile.
_ Pot ignora particularitatile si aspectul interlocutorului.
_ Evit sa sar direct la concluzii cand ascult.
_ Invat ceva, oricat de putin, de la fiecare persoana pe care o intalnesc.
_ Ascult ideile principale, nu doar detaliile.
_ Stiu ceea ce ma enerveaza.
_ Ma gandesc la ceea ce incerc sa comunic atunci cand vorbesc.
_ Incerc sa comunic in cel mai bun moment posibil pentru a avea succes.
_ Nu presupun un anumit nivel de intelegere in ascultatorii mei atunci cand vorbesc
_ De obicei transmit mesajul atunci cand comunic
_ Consider ca cea mai buna forma de comunicare este: email, telefon, personal, etc.
_ Tind sa ascult mai mult decat ceea ce vreau sa aud.
_ Pot sa rezist sa nu visez cu ochii deschisi atunci cand nu ma intereseaza interlocutorul.
_ Pot reformula cu usurinta cu propriile mele cuvinte ceea ce tocmai am auzit.
_ Total

 

 

Raspunsuri la intrebarile si exercitiile din Unitatea Didactica 2

 

Exercitiul 1

1. Fals
2. Fals
3. Nu se mentioneaza in text
4. Adevarat
5. Adevarat

Exercitiul 2

1. A
2. B
3. B

Exercitiul 4

Scoring
75-100 = Sunteti o excelenta persoana care asculta si comunica. Tineti-o tot asa 
50-74 = Incercati sa fiti un bun ascultator, dar este timpul sa va reimprospatati cunoștințele
25-49 = A asculta nu reprezinta unul dintre punctele dumneavoastra forte. Incepeti sa fiti atenti.